Poate te-ai intrebat de ce clasica lama de barbierit are acea forma ciudata. E un simplu design artistic sau exista un motiv intemeiat?
Povestea lamei cu doua taisuri (pana atunci existant lamele cu un singur tais) incepe in anul 1904 cu primul brevet inregistrat al firmei Gillette care cuprindea un aparat de ras si o lama pentru acesta ce se putea schimba in timp. Lama era din otel, avea 2 taisuri si era atat de subtire incat era flexibila.
Aparatul avea 2 parti: o parte superioara care continea un surub central si 2 nituri care intrau in cele 3 gauri ale lamei si o parte de jos, ce cuprindea manerul de care era atasata o bucata metalica dreptunghiulara cu zimti denumita gratar.
Surubul central se infileta in manerul aparatului, iar infiletarea completa fixa lama la mijloc intre partea superioara si gratarul manerului. Rotind de maner se putea expune mai mult sau mai putin din lama, pe masura ce partea superioara apasa mai mult sau mai putin pe gratar, flexand lama care se afla in mijloc.
Designul lamei cu 3 gauri ce data din 1903 a ramas neschimbat pentru 25 ani iar apoi lucrurile se precipita.
In 1921 firma Gillette introduce versiunea imbunatatita a aparatului cu lama, cunoscut ca si New Gillette Razor. Patentul Gillette expira in noiembrie 1921 si prin urmare diferite alte firme puteau fabrica si vinde lame care sa se potriveasca in cele aproape 15 milioane de aparate de ras Gillette vandute pana atunci.
Compania Gillette pastreaza designul lamei cu cele 3 gauri si lanseaza o campanie de publicitate in care se dorea evidentierea calitatii superioare a lamelor originale Gillette in comparatie cu ”imitatiile” firmelor rivale.
In anul 1928 Henry J. Gaisman fondeaza Probak Corp, o divizie a AutoStrop Safety Razor Co. Probak producea aparate de ras si lame asemanatoare cu cele ale lui Gillette. Lamele Probak se potriveau atat in aparatele Probak cat si in cele Gillette, dar aparatele Probak nu erau compatibile cu lamele Gillette. In loc sa aibe cele 3 gauri lamele Probak aveau un decupaj interior care se potrivea cu cele 8 tipuri de gratare ale aparatelor Probak si fixau lama in aparat. Aceasi figura a fost folosita la inceputul anilor `20 de catre Gaisman in incercarea nereusita de a preveni competitorii AutoStrop Company in a fabrica lame compatibile cu aparatul AutoStrop Valet, un aparat de ras ce functiona cu lame cu un singur tais.
Vechiul model de lame Gillette cu 3 gauri nu se potrivea cu aparatul New Gillette introdus in anul 1921, dar noile lame aparute si patentate in 1930 care aveau in loc de cele 3 gauri o taietura dreptunghiulara in mijloc se potriveau cu toatele aparatele Gillette produse pana atunci.
La sfarsitul anilor `20 companiile AutoStrop Co. si Gillette lucrau la crerea unei combinatii aparat-lama care sa scoata de pe piata competitorii care fabricau lame de ras compatibile cu aparatele lor. Rezultatul a fost un duel in tribunal pe brevete care s-a terminat cu achizitia firmei AutoStrop de catre Gillette.
In anii `30 au fost create multe combinatii de design pentru partea superioara (gratar) de catre Gillette si Probak (devenit intre timp o divizie a companiei Gillette). In acesti ani compania Gillette a creat aparatul de ras denumit Goodwill ce era oferit gratuit odata cu cumpararea unui pachet de 10 lame New Gillette, la pretul de 1$.
Primele pachete de lame erau alb-negru si nu contineau hartia cerata. Binecunoscutul pachet verzui cu portretul lui King C. Gillette a aparut in anul 1906 si reamintea subliminal de una din bancnotele americane din acele vremuri. Acest design a rezistat pana inainte de Marea Criza.
Lama New Gillette avea o fanta in mijloc in loc de cele 3 gauri.
Lama rezistenta la rugina Blue Gillette a fost introdusa in anul 1932. La sfarsitul anilor `30 Thin Blade avea un ambalaj de pe care lipsea figura lui King Gillette.
Super Blue Blade din anii `60 avea o figura de dimensiuni reduse ale fondatorului companiei imprimata pe ambalaj.
Competita cu firma englezeasca Wilkinson Sword de la jumatatea anilor `60 forteaza compania Gillette sa foloseasca otelul inoxidabil la fabricarea lamelor.
Henry Jacques Gaisman vs compania Gillette
Desi numele lui Gaisman nu a devenit un cuvant atat de intalnit precum cel al lui King C Gillette, Henry a fost de asemenea un pionier al aparatelor de ras si un mare antreprenor. El era cu 14 ani mai tanar decat King Gillette si a obtinut primele brevete pentru aparatele de ras in mai si iulie 1904, cu cateva luni inaintea celor obtinute de K Gillette. Henry a primit primul brevet pentru un aparat de ras ce permitea ascutirea lamei in timp ce aceasta se afla in aparat.
Gaisman a fondat compania AutoStrop iar primele aparate AutoStrop se vand in anul 1906. Pana in 1920 Gaisman obtine cateva zeci de brevete referitoare la aparatele de ras.
Unul din brevetele lui ce nu aveau legatura cu lumea aparatelor de ras ii aduc bani buni in anul 1914 cand prietenul lui, George Eastman ii plateste 300.000$ pentru metoda brevetata de a inscriptiona filmul fotografic in timp ce acesta inca se afla in aparat. Asa s-au nascut aparatele foto Kodak Autographic.
Revista Business Week din 26 nov 1930 il descria pe Henry Gaisman ca fiind un om de inaltime medie, cu o infatisare mai degraba banala ce locuieste intr-un apartament pe Park Avenue, NY si se spunea ca stilul lui de viata facea grea o convietuire cu o femeie, pentru ca daca acestuia ii venea o idee in mijlocul noptii atunci nu mai exista somn pentru el. Ca si Gillette, Gaisman era un inventator incurabil.
Confruntarea dintre Gaisman si compania Gillette are loc in 1930 cand companiei Probak (ce apartinea de firma AutoStrop al lui Gaisman) ii sunt acordate cateva brevete si marci inregistrate pentru cateva modele de lame, dintre care unul este identic cu cel al lamelor New Gillette. Compania AutoStrop ameninta cu judecata iar compania Gillette pretinde ca Gaisman sa isi retraga ideile. Pana la sfarsitul anului 1930 Gaisman vinde aparatele si lamele Probak ce au 3 patente separate. Probak a fost un nume probabil inspirat de Kodak, numele firmei prietenului G. Eastman si a fost ales de Gaisman pentru ca pronuntia era aceasi in orice limba.
Gillette decide ca e mai usor sa cumpere firma AutoStrop decat sa se lupte cu ei in tribunale, drept urmare in noiembrie 1930 cele 2 firme fuzioneaza. Henry Gaisman este numit presedintele companiei. Revista Bussines Week noteaza ca in timp ce se duceau negocierile din acei ani intre cele 2 firme la intrebarea `De ce Gillette urmeaza sa plateasca 20 milioane $ pentru a achizitiona AutoStrop a carei valoare era doar de 8 milioane $?` purtatorul de cuvant al Autostrop a raspuns `Dar domnilor, noi avem brevet pentru produsul vostru`
In urmatorii 3 ani litigiile continue pe brevete cu alte firme concurente se termina cu achizitia acestor firme de catre Gillette, intarind pozitia pe piata. In mai 1933 aceasi revista Bussines Week noteaza ca Gerard P Lambert, cunoscut pentru marketingul apei de gura Listerine, devine noul presedinte al Gillette si declara: `Ne propunem sa continuam sa ne luptam agresiv cu concurenta, presupunand ca nu avem niciun brevet’
In 1851 Charles Stewart&Co expune la Londra un brici pliabil construit pe baza patentului lui Henson din 1847. Acesta avea o lama cu pieptan protector detasabil prinsa cu un singur surub de maner. L-au numit Plantagener, avand un sigiliu regal si inscriptionat cu litera ‘V’ si coroana Regala, indicand ca a fost imaginat si construit in timpul domniei Reginei Victoria (1837-1901).
In luna martie a anului 1864 John Kinloch primeste un brevet pentru inventia lui, o protectie in forma de pieptan aproape similara la design cu cea al lui Henson. In acele vremuri Kinloch se afla in regimentul 71, compania K a Infanteriei statului Pennsylvania. Ca parte a Armatei Unioniste, acest regiment a participat in unele din cele mai importante batalii ale Razboiului Civil printre care Antietam (1862) si Gettysburg (1863) iar conform inscrisurilor militare Kinloch supravietuieste razboiului, murind in 1896.
Acest instrument destul de greu cantareste aproape 120 grame si a fost inventat in Franta anului 1879 de catre parizienii François Durand, Eugene Louis Bossin si Jean Jules Brard. Aparatul are inscriptia A.K Paris si are o lama fixa, cu un singur tais si un dispozitiv de protectie cu role. Atat manerul cat si lama puteau pivota pe protectie, care este ajustabila prin intermediul a 2 suruburi. Lama are 2 1/16 inch in lungime si 7/8 inch latime.
Patentul din 1881 arata si o adaptare a protectiei pentru a fi folosita impreuna cu un brici obisnuit.
Un aparat foarte similar cu cel al lui Perret a fost inventat in anul 1881 de catre Lucius G Allin din Springfield, Massachusets. Dar in loc de lemn acesta a fost construit din metal subtire si elastic, cauciuc dur sau alt material asemanator.
Era creat pentru rasul barbii, dar putea fi folosit si pentru a tunde chiar si parul animalelor. Probabil ca terminologia folosita in descrierea brevetului. ”Pig Scraper” sugereaza acest lucru.
Fratii Kampfe, si anume Frederic, Richard si Otto F. s-au nascuti in Saxonia, Germania de Est. Cei mai tineri dintre ei, Richard si Otto emigreaza in Statele Unite in 1872, la putin timp dupa terminarea razboiul pruso-francez, iar la vremea respectiva aveau 19 si 17 ani, amandoi avand la activ cativa ani de ucenicie in industria obiectelor de taiat in Germania. Este probabil ca fratele mai mare Frederick sa se fi aflat deja in Statele Unite la vremea sosirii celor 2. Ei se stabilesc in New York si incep aici o afacere cu instrumente de taiat.
Aparatul are un mare succes, in anul 1887 Oliver Wendel, un celebru publicist al vremii il descrie ca pe un foarte bun si util cadou de voiaj intr-un articol in revista Atlantic:
taieturilor. De fapt barbieritul devine o activitate placuta. Nu am mai folosit niciodata alt instrument care sa imi ofere senzatia asta pana acum. Am fost atat de multumit cu el incat l-am aratat si distinsilor frizeri de la Burlington Arcade, cu ceva teama sa nu fiu omorat ca le arat o astfel de inovatie care le poata ruina afacerea, fiind dispus sa las si alte persoane sa afle ce produs minunat am descoperit in acest aparat Star al fratilor Kampf [sic]. din Brookylin… Fac aceasta recomandare cu intentiile cele mai bune atat celor ce calatoresc pe pamant sau mare cat si celor ce sunt la domiciliu”
Competitorii au fost incurajati de succesul acestui aparat, intre 1880 si 1901 peste 80 de brevete fiind emise in Statele Unite. Brevetul lui Gillette, emis in anul 1904 a inspirat o si mai mare explozie a creativitatii acestor instrumente, dar aceasta este alta.