Nov 052013
 

Poate te-ai intrebat de ce clasica lama de barbierit are acea forma ciudata. E un simplu design artistic sau exista un motiv intemeiat?

aparat gillette 1Povestea lamei cu doua taisuri (pana atunci existant lamele cu un singur tais) incepe in anul 1904 cu primul brevet inregistrat al firmei Gillette care cuprindea un aparat de ras si o lama pentru acesta ce se putea schimba in timp. Lama era din otel, avea 2 taisuri si era atat de subtire incat era flexibila.

lama gillette 1Aparatul avea 2 parti: o parte superioara care continea un surub central si 2 nituri care intrau in cele 3 gauri ale lamei si o parte de jos, ce cuprindea manerul de care era atasata o bucata metalica dreptunghiulara cu zimti denumita gratar.

Surubul central se infileta in manerul aparatului, iar infiletarea completa fixa lama la mijloc intre partea superioara si gratarul manerului.  Rotind de maner se putea expune mai mult sau mai putin din lama, pe masura ce partea superioara apasa mai mult sau mai putin pe  gratar, flexand lama care se afla in mijloc.

Designul lamei cu 3 gauri ce data din 1903 a ramas neschimbat pentru 25 ani iar apoi lucrurile se precipita.

In 1921 firma Gillette introduce versiunea imbunatatita a aparatului cu lama, cunoscut ca si New Gillette Razor. Patentul Gillette expira in noiembrie 1921 si prin urmare diferite alte firme puteau fabrica si vinde lame care sa se potriveasca in cele aproape 15 milioane de aparate de ras Gillette vandute pana atunci.

Compania Gillette pastreaza designul lamei cu cele 3 gauri si lanseaza o campanie de publicitate in care se dorea evidentierea calitatii superioare a lamelor originale Gillette in comparatie cu ”imitatiile” firmelor rivale.

In anul 1928 Henry J. Gaisman fondeaza Probak Corp, o divizie a AutoStrop Safety Razor Co. Probak producea aparate de ras si lame asemanatoare cu cele ale lui Gillette. Lamele Probak se potriveau atat in aparatele Probak cat si in cele Gillette, dar aparatele Probak nu erau compatibile cu lamele Gillette. In loc sa aibe cele 3 gauri lamele Probak aveau un decupaj interior care se potrivea cu cele 8 tipuri de gratare ale aparatelor Probak si fixau lama in aparat. Aceasi figura a fost folosita la inceputul anilor `20 de catre Gaisman in incercarea nereusita de a preveni competitorii AutoStrop Company in a fabrica lame compatibile cu aparatul AutoStrop Valet, un aparat de ras ce functiona cu lame cu un singur tais.

brevet probak 1Vechiul model  de lame Gillette cu 3 gauri nu se potrivea cu aparatul New Gillette introdus in anul 1921, dar noile lame aparute si patentate in 1930 care aveau in loc de cele 3  gauri o  taietura dreptunghiulara  in mijloc se potriveau cu toatele aparatele Gillette produse pana atunci.

La sfarsitul anilor `20 companiile AutoStrop Co. si Gillette lucrau la crerea unei combinatii aparat-lama care sa scoata de pe piata competitorii  care fabricau lame de ras compatibile cu aparatele lor. Rezultatul a fost un duel in tribunal pe brevete care s-a terminat cu achizitia firmei AutoStrop de catre Gillette.

In anii `30 au fost create multe combinatii de design pentru  partea superioara (gratar) de catre Gillette si Probak (devenit intre timp o divizie a companiei Gillette). In acesti ani compania Gillette a creat aparatul de ras denumit Goodwill ce era oferit gratuit odata cu cumpararea unui pachet de 10 lame New Gillette, la pretul de 1$.capete aparat ras

Primele pachete de lame erau alb-negru si nu contineau hartia cerata. Binecunoscutul pachet verzui cu portretul lui King C. Gillette a aparut in anul 1906 si reamintea subliminal de una din bancnotele americane din acele vremuri. Acest design a rezistat pana inainte de Marea Criza.

Lama New Gillette avea o fanta in mijloc in loc de cele 3 gauri.

Lama rezistenta la rugina Blue Gillette a fost introdusa in anul 1932.  La sfarsitul anilor `30 Thin Blade avea un ambalaj de pe care lipsea figura lui King Gillette.

Super Blue Blade din anii `60 avea o figura de dimensiuni reduse ale fondatorului companiei imprimata pe ambalaj.

Competita cu firma englezeasca Wilkinson Sword de la jumatatea anilor `60 forteaza compania Gillette sa foloseasca otelul inoxidabil la fabricarea lamelor.lame gillette

Henry Jacques Gaisman  vs compania Gillette

Desi numele lui Gaisman nu a devenit un cuvant atat de intalnit precum cel al lui King C Gillette, Henry a fost de asemenea un pionier al aparatelor de ras si un mare antreprenor. El era cu 14 ani mai tanar decat King Gillette si a obtinut primele brevete pentru aparatele de ras in mai si iulie 1904, cu cateva luni inaintea celor obtinute de K Gillette.  Henry a primit primul brevet pentru un aparat de ras ce permitea ascutirea lamei in timp ce aceasta se afla in aparat.

Gaisman a fondat compania AutoStrop iar primele aparate AutoStrop se vand in anul 1906. Pana in 1920 Gaisman obtine cateva zeci de brevete referitoare la aparatele de ras.

 Unul din brevetele lui ce nu aveau legatura cu lumea aparatelor de ras ii aduc bani buni  in anul 1914 cand prietenul lui, George Eastman ii plateste 300.000$ pentru metoda brevetata de a inscriptiona filmul fotografic in timp ce acesta inca se afla in aparat. Asa s-au nascut aparatele foto Kodak Autographic.

Revista Business Week din 26 nov 1930 il descria pe Henry Gaisman ca fiind un om de inaltime medie, cu o infatisare mai degraba banala ce locuieste intr-un apartament pe Park Avenue, NY si se spunea ca stilul lui de viata facea grea o convietuire cu o femeie, pentru ca daca acestuia ii venea o idee in mijlocul noptii atunci nu mai exista somn pentru el. Ca si Gillette, Gaisman era un inventator incurabil.

Confruntarea dintre Gaisman si compania Gillette are loc in 1930 cand companiei Probak (ce apartinea de firma AutoStrop al lui Gaisman) ii sunt acordate cateva brevete si marci inregistrate pentru cateva modele de lame, dintre care unul este identic cu cel al lamelor New Gillette. Compania AutoStrop  ameninta cu judecata iar compania Gillette pretinde ca Gaisman sa isi retraga ideile. Pana la sfarsitul anului 1930 Gaisman vinde aparatele si lamele Probak ce au 3 patente separate. Probak a fost un nume probabil inspirat de Kodak, numele firmei prietenului G. Eastman si a fost ales de Gaisman pentru ca pronuntia era aceasi in orice limba.

Gillette decide ca e mai usor sa cumpere firma AutoStrop decat sa se lupte cu ei in tribunale, drept urmare in noiembrie 1930 cele 2 firme fuzioneaza. Henry Gaisman este numit presedintele companiei. Revista Bussines Week noteaza ca in timp ce se duceau negocierile din acei ani intre cele 2 firme la intrebarea  `De ce Gillette urmeaza sa plateasca 20 milioane $ pentru a achizitiona AutoStrop a carei valoare era doar de 8 milioane $?` purtatorul de cuvant al Autostrop a raspuns `Dar domnilor, noi avem brevet pentru produsul vostru`

In urmatorii 3 ani litigiile continue pe brevete cu alte firme concurente se termina cu achizitia acestor firme de catre Gillette, intarind pozitia pe piata. In mai 1933 aceasi revista Bussines Week noteaza ca Gerard P Lambert, cunoscut pentru marketingul apei de gura Listerine, devine noul presedinte al Gillette si declara: `Ne propunem sa continuam sa ne luptam agresiv cu concurenta, presupunand ca nu avem niciun brevet’

  5 Responses to “Istoria lamei de barbierit cu doua taisuri”

  1. buna sint un colectionar de lame de ras ca cele din imagine am in colectia mea peste 30 000 bucati diferite.mi a placut articolul f.documentat,sinteti in afara de bissnes man si collectionar?cu stimadanny

  2. la fel ca mai sus.de ce NU primesc raspuns??

  3. Buna ziua.
    Da, sunt si colectionar, dar nu de lame ci de instrumente. Am aprecia o prezentare detaliata a colectiei dvs pe forum.barbieritdelux.ro la sectiunea Colectii.
    Iar “dl Dan” nu stiu cine este…
    Multumesc.

  4. buna ma puteti contacta la mailul de mai sus.Pe curind?dan

  5. Buna ziua! Am si eu o colectie de lame de ras si as fi interesat sa cumpar sau sa schimb . Email : iflondor@yahoo.com

 Leave a Reply

(required)

(required)

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>